Na lipotia mai e le Agence France-Presse talu ai ona o le faʻamaʻi fou o le pale, ua avea le faʻamamaina o le ea ma mea vevela mo le amataga o lenei tautoulu.O potuaoga, ofisa ma fale e manaʻomia ona faʻamamāina le ea mai le pefu, poleni, mea filogia i le taulaga, carbon dioxide ma siama.Ae ui i lea, o loʻo i ai le tele o ituaiga o faʻamamaina o le ea i luga o le maketi, ma o tekinolosi faʻaaogaina e eseese, ae leai se tulaga faʻapitoa ma tuʻufaʻatasia tulaga lelei e faʻamautinoa ai le aoga ma le le afaina o oloa.O fa'alapotopotoga a le malo, a'oga ma tagata fa'aoga ta'ito'atasi e lagona le leiloa ma le iloa pe fa'afefea ona filifili.
Etienne de Vanssay, o le ulu o le French Air Environment Inter-Industry Federation (FIMEA), fai mai o le faʻatauina o faʻamamā ea e tagata poʻo iunite e tele lava ina aʻafia i maketi."I Shanghai, Saina, e tofu tagata uma ma mea e faʻamamaina ai le ea, ae i Europa o loʻo matou amata mai le amataga. Ae ui i lea, o lenei maketi o loʻo faʻatupulaia vave, e le gata i Europa, ae o le lalolagi atoa."I le taimi nei, o le tele o maketi o faʻamama ea Farani o loʻo i le va o le 80 miliona ma le 100 miliona euros, ma e faʻamoemoe e oʻo atu i le 500 miliona euros i le 2030. Faʻatau atu i le maketi a Europa na oʻo atu i le 500 miliona euros i le tausaga talu ai, ma i le 10 tausaga o loʻo i ai. o le a faʻafaina lea fuainumera, ae o le maketi o le lalolagi o le a oʻo atu i le 50 piliona piliona i le 2030.
Na taʻua e Antoine Flahault, o se fomaʻi faʻamaʻi pipisi i le Iunivesite o Geneva, o le faʻamaʻi fou o le pale ua iloa ai e tagata Europa le manaʻoga e faʻamama le ea: o le aerosol tatou te manava pe a tatou tautala ma manava o se auala taua e faʻasalalau ai le virus fou.E talitonu Frahauert e aoga tele mea e faamama ai le ea pe afai e le mafai ona tatala soo faamalama.
E tusa ai ma se iloiloga a le Anses i le 2017, o nisi tekinolosi faʻaaogaina i le faʻamamaina o le ea, e pei o le photocatalytic technology, e mafai ona tuʻuina atu nanoparticles titanium dioxide ma e oʻo lava i siama.O le mea lea, ua taofia ai e le malo o Farani faʻalapotopotoga faʻapitoa mai le faʻaogaina o mea e faʻamamaina ai le ea.
O le INRS ma le HCSP talu ai nei na tu'uina atu ai se lipoti o su'esu'ega e fa'apea o mea fa'amama ea fa'apipi'iina ma fa'amama fa'amama ea maualuga (HEPA) e mafai lava ona faia se sao i le fa'amamaina o le ea.O uiga o le malo Farani talu mai lena taimi ua suia.
Taimi meli: Iuni-03-2019